joi, 24 decembrie 2009

Cat de mult conteaza felul cum te "vinzi" :P

Cand fericirea vine cu adevarat din interior

Vine o vremea cand zarul decide cine e tatal


‘If I sometimes smoked one way, sometimes another, sometimes not at all, varied the way I dressed, was nervous, serene, ambitious, lazy, lecherous, gluttonous, ascetic – where would my “self” be? What would I achieve? It’s the way a man chooses to limit himself that determines his character. A man without habits, consistency, redundancy – and hence boredom – is not human. It’s insane” (The Dice Man)

luni, 21 decembrie 2009

Intr-atata viata de clovn albastru, respir vopsea doar astazi

Atarna inghetul...


...doar in noaptea asta

Alearga februarie inspre mine, in dezechilibru isi pierde viteza cu urme in zapada si scartaie al sau glas.M-ai intalnit ca sa ma iubesti cu fiecare zi dezamagitor, sa-mi rasucesti in minte fumul negru din horn improscand si vant si apa si rece. Suspina in efemera ureche ce leaga sufletul de trup in mii si mii de stari gazoase. N-ai zice ca e a doua sau a treia zi de primavara; in acea sambata ai pus pe masa o ceasca plina ochi cu ceai si se simteau cele trei lingurite de miere amestecate si dizolvate mai intai in abur. Te-ai asezat pe scaunul plin de aschii, cu grasimea scurcandu-se, patat de cola si-atat de vintage; apoi ai zambit firesc, saten din buze mici si ai spus :"Azi noapte, au inecat piata Mica in lacrimi..."

vineri, 11 decembrie 2009

"We make our own fortunes and then called them faith...And what better excuse to choose a path that to insist it's our destiny..."

sâmbătă, 5 decembrie 2009

Ce aduce seara

Cuvintele vin mai usor cu pixul in mana. Tastele se aseaza greu pe hartie. Sa fie old fashion writting-ul in sangele meu fiert? Greu in word si usor la lumina lampii...Ramane de vazut daca se v-a rezolva de la sine sau am sa fiu nevoita sa-i dau o "mana de ajutor".
...zilele astea ma comport ca o persoana deschisa. Asta inseamna ca accept sa ascult pana si fraze ce nu spun nimic, pline de detalii ce adesea imi provocau greata . Ca ma antrenez sa nu ma mai trezesc in fiecare zi la ora 2 p.m. Ca inca-mi tremura mana pe microfon in momentul in care-mi aud glasul cantand in boxe la karaoke. Ca intotdeauna e loc de si mai bine...Ca ii exasperez pe ai mei cu vocalize zilnic. Ca pot sa-mi port parul in starea lui naturala. Ca pot sa beau o bere fara sa-mi pese de usoara ameteala ce apare dupa .Ca anul asta mos Nicolae m-a pregatit de pensionare punandu-mi in ghete o pereche de papuci. Ca am decis sa-mi reiau activitatile de masterand. Ca ma intoxic in toate formele cu publicitate. Ca exista momente cand muzica trecutului meu isi face simtita adierea combinandu-se cu prezentul si transmitandu-mi goodvibe-ul ce a plutit in 2008. Ca-mi da reci chills muzica frantuzeasca. Ca am un dor nestavilit de Paris. Ca nu iubesc. Ca vreau sa fac sex dar "el" nu este de gasit. Ca exista un parfum ce mereu imi aduce aminte. Ca am muzica in mine cand infrunt realitatea zgomotoasa de afara. Ca citesc eticheta de pe ambalajul de plastic al hartiei igenice. Ca am rupt lantul letargic ce ma incatusa. Ca mi-e frig cand ma pregatesc sa ma arunc sub patura. Ca sunt o impiedicata. Ca inevitabil ma lovesc de cate un zid sau cate o usa. Ca ma trezesc uneori razand fara sa stiu motivul. Ca fur pe furis din zambetul copiilor. Ca Bruno a imbatranit si acum ma lasa sa ma joc cu el fara sa-mi mai fie frica de gandul ca s-ar putea sa-mi deseneze urme de colti pe mana. Ca marea e libera si relaxata iarna. Ca scriu dar fara sa fie cineva nevoit sa ma citeasca. Ca ,intotdeauna, intr-un dans in doi, trebuie sa "conduc" :)) Ca viata ma pune uneori in genunchi. Ca pot oricand sa bat in retragere fara ca cineva sa ma convinga ca e mai bine sa lupti. Ca nu ma mai incred. Ca suferinta dureaza mai putin. Ca trebuie sa-mi caut relaxarea. Pentru ca stiu ca la finalul zilei facem asa o masa Mare cu toti cei dragi ...

miercuri, 2 decembrie 2009

Ia de aici nishta art!


sa "manuim" nisip in Ucraina

Vertical!!...dar nu pooot...



F

E
A
Remember



Cauta in arta atat uitarea (caci fictiunea artistica este, pe un plan superior, un drog), cat si initierea intr-un univers superior, care sa-mi reaminteasca verticalitatea noastra in spirit...cand viata ne pune adesea in genunchi...



Ajutati un sarman suflet sa-si realizeze visul...inspira, expira, plange, manaca, rade, e muncitor, creativ, imaginativ, neuroni pe aici p-acolo si crede mult ca publicitatea e mai tare decat sexul! si asta cu convingere :)))



Fericit...a..nu s-a gandit niciodata. poate..doar cand purtam lenjerie transparenta, de culoare rosie sau indiferenta...si acum? acum pleaca cu un umar cazut lasand sa i se vada schingiuita pielea. si-a luat ramas-bun? nu! nu cred...poate dar cred ca nu am auzit...aha...



----> doar pentru ca mi-am adus aminte, dragule Sibiu



nu e vorba de vreo dedicatie, nici de vreun planset, nici de vreun regret doar ca...mi-e atat de dor de...soare..