Ce aduce seara

Cuvintele vin mai usor cu pixul in mana. Tastele se aseaza greu pe hartie. Sa fie old fashion writting-ul in sangele meu fiert? Greu in word si usor la lumina lampii...Ramane de vazut daca se v-a rezolva de la sine sau am sa fiu nevoita sa-i dau o "mana de ajutor".
...zilele astea ma comport ca o persoana deschisa. Asta inseamna ca accept sa ascult pana si fraze ce nu spun nimic, pline de detalii ce adesea imi provocau greata . Ca ma antrenez sa nu ma mai trezesc in fiecare zi la ora 2 p.m. Ca inca-mi tremura mana pe microfon in momentul in care-mi aud glasul cantand in boxe la karaoke. Ca intotdeauna e loc de si mai bine...Ca ii exasperez pe ai mei cu vocalize zilnic. Ca pot sa-mi port parul in starea lui naturala. Ca pot sa beau o bere fara sa-mi pese de usoara ameteala ce apare dupa .Ca anul asta mos Nicolae m-a pregatit de pensionare punandu-mi in ghete o pereche de papuci. Ca am decis sa-mi reiau activitatile de masterand. Ca ma intoxic in toate formele cu publicitate. Ca exista momente cand muzica trecutului meu isi face simtita adierea combinandu-se cu prezentul si transmitandu-mi goodvibe-ul ce a plutit in 2008. Ca-mi da reci chills muzica frantuzeasca. Ca am un dor nestavilit de Paris. Ca nu iubesc. Ca vreau sa fac sex dar "el" nu este de gasit. Ca exista un parfum ce mereu imi aduce aminte. Ca am muzica in mine cand infrunt realitatea zgomotoasa de afara. Ca citesc eticheta de pe ambalajul de plastic al hartiei igenice. Ca am rupt lantul letargic ce ma incatusa. Ca mi-e frig cand ma pregatesc sa ma arunc sub patura. Ca sunt o impiedicata. Ca inevitabil ma lovesc de cate un zid sau cate o usa. Ca ma trezesc uneori razand fara sa stiu motivul. Ca fur pe furis din zambetul copiilor. Ca Bruno a imbatranit si acum ma lasa sa ma joc cu el fara sa-mi mai fie frica de gandul ca s-ar putea sa-mi deseneze urme de colti pe mana. Ca marea e libera si relaxata iarna. Ca scriu dar fara sa fie cineva nevoit sa ma citeasca. Ca ,intotdeauna, intr-un dans in doi, trebuie sa "conduc" :)) Ca viata ma pune uneori in genunchi. Ca pot oricand sa bat in retragere fara ca cineva sa ma convinga ca e mai bine sa lupti. Ca nu ma mai incred. Ca suferinta dureaza mai putin. Ca trebuie sa-mi caut relaxarea. Pentru ca stiu ca la finalul zilei facem asa o masa Mare cu toti cei dragi ...