Asa uitam ce ne place..asa ne imputim noi insine viata cu resturi intrate in putrefactie si uitam ce e mainstream si ce e premium, ce e delightful si lbd, ce este de top si ce primeaza cu adevarat, aruncam accesorii de pret, colorate si ne invelim cu amintiri pufoase dar inefieciente pentru 2010. Si pana cand, sweetie-darling, sa te adancesti intr-o sticla cu licoare magica, si pana cand sa uiti sa te machiezi si sa-ti desfaci parul innodat? De acum ti-ai umplut sufletul cu amaraciune, esti self-distructive, susceptibila si pasare de noapte in casa, comportament antisocial detii, judecata aspra asupra-ti porti pana si-n ghete, dar ai uitat sa fii egosita… Ai visat prea mult timp iar acum valoarea a palit. Si daca nu exista un scop anume, o destinatie? Daca toate lucrurile nu se intampla for a reason si este doar o datorie de indeplinit aici? Daca picam la voia intamplarii? Si de ce atunci cand se intampla lucruri bune spunem “a fost soarta, asa trebuiau lucrurile sa se aseze”? Exista o logica, un asezamant? Si daca da de ce avem tendinta de a fi oameni in final?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu