De parca n-a fost toamna ca aceasta

Intr-o dupa-amiaza de joi, pe cand ma chinuia arta scrisului din nevoie, promisiuni desarte, post creativitate, lipsa de discernamant, tigari clandestine, mail deschis, alte word-uri imprastiate pe desktop, foame, toamna insorita in casa...dintr-o data, poc-poc..mi s-a facut de iubit, sentiment strain, frustrant, concentrat in stari de lenembrie. Da, as iubi daca ar veni la pachet cu toate celelalte schimbari bruste de bine, pulovere, mirosuri reminiscente. As iubi intr-o imensitate de bulevarde si stradute laturalnice, case vechi si ore de somn prea putine, munca de birou satisfacatoare si rapid trecatoare, naughty shoes, scartait de pat usor perceptibil, curly redhair. As iubi in toleranta, rabdare, virtuozitate, vanitos, taciturn, in nestire, in zgomotul rasului si suieratul somnului. As iubi din absoluta placere si nevoie carnala, as iubi din vorbe dulci si reintoarceri sentimentale. As iubi iubind caramida iubirii ce zace in temelia castelului...